29 august 2014

Cum se face cardul Tren Plus?

Vineri spre seara orele 18. Intrucat aveam de facut o calatorie mai lunga cu trenul in weekend m-am hotarat in sfarsit sa imi fac card Tren Plus, prin intermediul caruia voi avea 25% reducere la bilet. Cardul costa 100 lei, este valabil un an, iar pentru cine merge des cu trenul se va amortiza cat de cat repede.

Asadar ajung in Gara de Nord Bucuresti, cea mai mare gara a tarii, un fel de Mecca a trenurilor. Ma duc in zona caselor de bilete, peste 30 la numar, si vad un ghiseu unde scria "Informatii":
<eu> - Buna ziua, as dori sa fac un card Tren Plus.
<doamna 1> Aaaah, daaa, la orice casa. Dar incercati la 31.

Ma duc la casa 31 care era chiar langa. Aici nimeni. Ma uit stanga, dreapta, imi proptesc bicicleta de perete, ma mai uit putin, ma fac ca ma uit la ceas, vine cineva:
<eu> - Buna ziua, as dori sa fac un card Tren Plus.
<doamna 2, si ea nedumerita> - Aaaah, da, la orice casa.

Ma duc "la orice casa", o casa de bilete oarecare dintre cele deschise:
<eu> - Buna ziua, as dori sa fac un card Tren Plus.
<doamna 3, se uita la mine, eu ma uit la dumneaei> - Aaaahh, incercati acolo!, si imi arata cu degetul.
<eu> - Unde? acolo vis-a-vis, prima pe dreapta?
<doamna 3> - Da, da!

Eu sunt zen in general, sunt calm, nu ma enervez asa de usor pentru ca oricum nu as castiga nimic. In plus imi place sa observ niste situatii, sa vad cum decurg lucrurile la fata locului nu cum sunt prezentate de unii sau de altii si sa trag singur niste concluzii. Si ma mai si amuz traind toate astea :) Ma duc la casa cu pricina, care mi se inchide in fata:
<doamna 4> - Mutati-va la casa de langa, aici se inchide!

Ma mut langa, vreo 3 persoane in fata mea, dar merge repede:
<eu> - Buna ziua, as dori sa fac un card Tren Plus.
<doamna 5, se cam panicheaza, pleaca de la ghiseu undeva in spate, nu mai vine. Oamenii din spatele meu deja protestau: "unde s-o fi dus ca pierd trenul". Dupa 3 minute apare si doamna 5, scotoceste pe un birou,> - Completati formularul si mergeti la casa de langa.

Ma retrag intr-o parte, scot un pix, imi scriu numele, adresa, CNP-ul, pun data si semnez. Ma asez la coada la casa de langa. Cand imi vine randul intind foaia si nu mai zic nimic.
<doamna 6> - Aaa pentru card Tren Plus.
<eu> -Da.
Se apuca sa completeze informatiile scrise de mine pe foaie intr-o aplicatie pe computer. Astept.
<doamna 6> - Sa va uitati si dvs. aici sa vedeti daca scriu corect!
<eu> - Da, ma uit. .. si ma chiorasc prin geamul ala la monitor, nu vedeam eu mare lucru, deh miop.
Intr-un final iese cardul minune. Il verific si apoi cumpar si mult doritul bilet, cu reducere nene.

Voi amortiza 37 de lei din cei 100 platiti pe card doar cu aceste doua calatorii din weekend. Inca 3-4 drumuri si voi intra pe plus, adica voi beneficia de adevarata reducere de 25%. Mai multe detalii despre card aici.
 

Sursa foto: Buri

Daca vreti sa primiti o notificare de fiecare data cand public ceva nou, introduceti adresa de email in casuta de mai jos:


Delivered by FeedBurner

5 august 2014

Despre asta e Vama

Sa-ti uzi picioarele prin iarba, sa prinzi dusul inaintea tuturor, sa zambesti, sa-ti cauti slipii, sa imparti omleta cu iar si iar alte guri flamande, sa simti soarele-n rarunchi, sa uiti glumele de aseara, dar sa-ti amintesti melodiile, sa speri sa mai gasesti tequila, sa alergi, sa te pierzi si sa te gasesti in nisip, sa canti ore si ore la Folk You si sa mai vrei, sa mananci clatite, sa cureti plaja dupa concert si sa te muti la bec, sa te intalnesti intamplator cu vechi si noi prieteni,  sa dansezi pana cand simti ca nisipul este foarte comod pentru a lua o pauza, sa te prinda rasaritul pe plaja ascultand Bolero. Despre asta e Vama.

Prin Vama treci cu fata arsa de soare, cu talpile innodate in alge, dar si cu sufletul. Si daca ti se-agata de locul asta se cheama c-ai devenit dependent.

De zeci de ani vamaiotii aleg sa traiasca liberi un weekend sau o vara intreaga in locuri cum e Sandalandala http://sandalandala.ro/. Zonele alea frumoase din Vama, alea pe care le vezi cand uiti sa respiri sunt undeva departe de hoteluri, manele sau kitch.

Cu chitara si un foc de tabara, muzica, filme si carti care n-ai vrea sa se mai termine, cu bucate la ceaun si vin de la fantana, cu reprize lungi de lene-n hamac, Sandalandala e boema in carne, oase, apa si nisip. Aici inveti ca dupa ce bei mult trebuie sa mananci zdravan. Inveti ca iarba, pietrisul si nisipul sunt mai faine ca betonul, ca e bine sa bei din halbe care nu se sparg si slipii se agata-n cui. Inveti ca omleta merge unsa dupa o tura cu bicicleta pana-n raiul de la Hagieni caci Vama nu-nseamna numai mare ci si pamantul fermecat al Dobrogei.

Dar mai ales inveti ca oamenii de aici n-au varsta la fel cum Vama n-are granite. Ei sunt aia care se trezesc sa vada zorile (sau care ajung la cort dupa ce au asteptat rasaritul pe plaja petrecand intre Open Stage si Stuf, intre Expirat si becul de pe plaja, pana cand soarele iese din mare anuntand inceperea unei noi zile). Si uita sirul zilelor si firul grijilor, asa cum o faci si tu de indata ce lasi Vama sa te imbratiseze.

Cu drag din Vama Veche, Romania :)