28 aprilie 2015

Cu bicicleta la mare. Iar, din nou, inca o data

Pentru mine este a patra oara (2012, 2013, 2014), unii prieteni ar putea spune ca a devenit obsesie. Ma gandisem ca anul acesta sa merg la Maraton Chisinau ca demult imi doream sa ajung in Moldova si acum uite ca se face si maraton. Sau la Iasi ca sa mai schimb locul. Insa n-am putut, nu pot renunta la tura asta orice-ar fi, mi-a intrat cumva in sange si e greu sa vezi ca lumea se pregateste de o noua plecare, ca vuieste facebook-ul, iar eu stau de-o parte. Cand urmaresti Turul Frantei sau Il Giro la TV iti doresti sa fii si tu asa, sa pedalezi intr-un pluton mare si colorat, sa evadezi cand simti ca poti si vrei, sa stai in sa cat e ziua de lunga. CBLM este turul nostru anual si a devenit de ani buni modul nostru de a ajunge la mare inainte de 1 mai, strabatand 320 de km prin soare si vant, prin intinsuri galbene de rapita, auzind bondarii cum se lovesc de casca si gandindu-ne ca duminica spre seara vom simti briza marii.

Sambata de dimineata parcarea de la Lidl Titan dadea pe afara de oameni. Ma intalnesc cu destule persoane cunoscute, pe multi ii stiu din anii trecuti. Triatlonistii din grup sunt usor de recunoscut: au in spate ori in picioare adidasii de alergare pentru ca la finalul zilei e musai sa traga o fuga pentru a-si obisnui fizicul si psihicul cu cea de-a treia proba a triatlonului. Asa de de-aia am avut rucsac in spate, caci cele doua banane luate de acasa au ajuns sa fie mancate in hotel la Amara.



27 aprilie 2015

2 luni pana la Oradea - jurnal de antrenament

Azi este 27 aprilie si cred ca fiecare viitor participant la concursul de triatlon pe distante Ironman si Ironman 70.3 de la Oradea stie ca mai sunt fix 2 luni pana la marele eveniment. Pregatirile sunt in toi, cu totii ne-am apucat deja de multa vreme de antrenamente si rezultatele incep sa se vada, greu dar se vad.

Cum merge treaba?

Am reusit sa urmez planul de antrenament in proportie de 90% sa zic, am avut o raceala crunta exact in zilele de Paste care m-a tinut pe bara tot acel weekend plus cateva zile din saptamana urmatoare. Asa ca planurile mele de long bike & run s-au dus de rapa in acea perioada, bifand doar un inot chinuit de 2400 m sambata de dimineata de nu stiam ce e cu mine; apoi cand sa ies la bicicleta mi-am dat seama ca abia stateam in picioare si aveam febra, cred ca n-am mai patit asta de mai bine de 15 ani. Mi-am revenit pe finalul saptamanii cand am participat si la un concurs, Pegas Duatlon Buftea.


20 aprilie 2015

Atmosfera de prietenie la Pegas Duatlon Buftea

Cand s-a dat drumul la inscrieri am dat navala, cum puteam sa ratez asa ceva, doar nu sunt multe duatlonuri prin zona si imi plac. Au mai trecut cateva saptamani si revizuindu-mi planurile de antrenament m-am razgandit, voiam ca in acest weekend sa fac un antrenament lung de ciclism, o alergare serioasa si sa si inot, iar duatlonul imi ocupa timpul si imi dadea planurile peste cap, mai ales ca fiind racit cobza cateva zile am ratat niste chestii care mi-au afectat moralul. Am facut planuri peste planuri, se anuntau si reprize de ploaie in weekend, dar mintea mea era tot la duatlon si pana la urma m-am decis: le voi face pe toate fie ce o fi! Nu puteam sa nu fiu prezent la un eveniment organizat de prietenii de la Pegas Triatlon Club, sunt niste oameni asa de treaba si mereu fac chestii misto in care pun suflet. Iar sambata m-am simtit ca intre prieteni, de la organizatori pana la "adversari" si voluntari :)



10 aprilie 2015

Dacii Sprinteni urca pe podium

De fel nu sunt foarte competitiv, nu ma bat la primele locuri si motivul pentru care fac sport nu este pentru a castiga concursul (evident ca nu sunt nici suficient de performant pentru a o face). Singurele competitii in care intru sunt cu mine insumi, cu timpii mei din trecut, incerc intotdeauna ca astazi sa fiu mai bun decat eram ieri si nu doar in sport.

Aveam insa o curiozitate, ma intrebam oare ce simte cineva atunci cand paseste pe treapta unui podium, voiam sa gust o data sentimentul acesta, sa simt eu mirosul aerului aceluia rarefiat. Si nici ca se gasea loc mai potrivit decat la Pitesti, si nici ca putea fi mai placut decat alaturi de dacii mei.



7 aprilie 2015

Inotam si ne filmam

Duminica am participat la Stafeta de Masters, in echipa Dacii Sprinteni bineinteles, la Pitesti. Pana veti afla cum a fost va las cu un clip frumos montat de Octy.
Link aici.


6 aprilie 2015

In plimbare la Semimaraton Brasov

Semimaraton Brasov a ajuns la a patra editie, eu sunt la a treia participare pentru ca imi place mult traseul asta, imi place organizarea si imi place Brasovul. Se pare ca nu sunt singurul pentru ca sambata s-au adunat la start in Piata Unirii 1700 de persoane.

Daca in 2013 am avut noroi si in 2014 ploaie, anul acesta organizatorii au pregatit zapada. Vineri aflu ca in Brasov ninge si parca ma bucur, imi surade ideea unei alergari prin omat pufos. Sambata dimineata ajungem in Brasov, ridicam kiturile si ne echipam de cursa. Intre timp incepe sa ninga, ni se ureaza Craciun fericit si parca ar merge o tuica fiarta :))