14 mai 2012

Prima evadare 2012

Am evadat din nou. Pentru mine nu a fost chiar "prima evadare" caci in urma cu 2 saptamani am ajuns la mare cu bicicleta.
Am urmarit toata saptamana prognoza meteo. Desi luni-marti se anunta ploaie pentru data de 13 mai  (si incepeam sa credeam ca aceasta cursa nu e posibila decat prin noroi), pe zi ce trecea prognoza se imbunatatea. Asa ca duminica dimineata la ora 9 m-am prezentat la start impreuna cu fratele Octy, Victor si Serbanica.


Nu au fost prea multi oameni, doar vreo 2100 de calareti  si ai lor caluti cu pedale.




Am facut ceva poze, ne-am incalzit si la ora 10 s-a dat startul. Sau cel putin s-a dat pentru cei din fruntea plutonului, caci noi am inceput sa ne miscam dupa vreo 3 minute :)





 

Si am plecat. In zona padurii Baneasa aglomeratie mare, cu greu puteai depasi. I-am pierdut in multime pe Victor si pe Serban. Am facut echipa cu fratele Octy.


Nu mi-a placut un lucru: erau biciclisti care se aratau foarte indignati ca cei din fata lor nu se dadeau la o parte mai repede, erau extrem de grabiti de parca numai ei erau pe traseu. Ar fi putut sa se plaseze mai in fata la start daca erau asa de dornici sa castige trofeul. Acest concurs se adreseaza publicului larg si se vrea a fi un eveniment de promovare a mersului pe bicicleta, o plimbare in masa in natura si nu o intrecere pentru "profesionisti". Dar in fine am trecut peste asta si am incercat sa ne bucuram de vremea buna, padurea inverzita si cantecele pasarilor.


Am iesit din padure si plutonul s-a mai intins. Cand ne incalzisem si noi, pe la kilometrul 15 incepe sa mi se para ca pedalez cam greu. Si nu era doar o parere, Octav care era in spate ma anunta ca tocmai facusem pana. Minunat! Trag pe dreapta si schimbam camera in mai putin de 5 minute, mai ceva ca la Formula 1. In acest timp ne depasesc cateva sute de biciclisti. Printre ei si un tata cu fiul sau de 5 ani, care atunci cand ne-au vazut a explamat: "uite tati, mai depasim inca doi biciclisti" :).
Urcam din nou in sa si plecam mai departe. Stanga, dreapta, depasim, il ajungem si pe micut si ii multumim ca ne-a asteptat. Felicitari pentru ca mai tarziu l-am vazut si la finish.


Pedalam din greu pentru ca incepuse vantul. Fac schimbari repetate la trena cu Odo pentru a despica mai usor aerul. Din loc in loc rememorez chinul si noroaiele indurate annl trecut, aveam in minte fiecare bucatica din drumul de la mocirloasa din 2011.



Si uite ca incet incet am ajuns la palatul Ghica. Apa, glucoza, napolitane. Aici era si un stand unde ni s-a oferit o camera de schimb, in eventualitatea in care as mai face inca o pana. Dupa 4-5 minute i-am dat din nou pedala.


Am continuat pe malul lacului, apoi pe un camp, prin padure si tot asa. Am ales sa nu fortam foarte tare si sa ne bucuram cat mai mult de drum. Am alternat drumuri prafuite, cu pietris, asfalt si radacini de copaci iesite din pamant. L-am prins din urma pe Serbanica, l-am incurajat si apoi i-am facut cu mana :). Am intrat din nou in padure unde l-am intalnit si pe Victor, cu ceva probleme tehnice la muschii din dotare. Dar s-a ridicat si ne-a urmat.







Am ajuns din nou pe un camp, apoi prin alta padure. Ultimii 7 kilometri au fost ceva mai grei din pricina faptului ca drumul parca fusese arat. Era plin de gropi si denivelari care ne-au zdruncinat serios. La un moment dat un baiat oprit la marginea drumului ma intreaba politicos: "nu va suparati, aveti ceva de mancare?" Propabil era sleit de puteri, din pacate nu am avut cu ce sa il ajut.


Vin ultimii 3 km si incepe sa se auda galagia de la finish. Traversam o cale ferata si intram in linie dreapta. Pedalam puternic si trecem linia de finish cot la cot. Echipa Ciobanu primeste medaliile binemeritate in aplauzele publicului.


Am scos un timp de 3h 51 min. pe distanta de 58 km, dar asta e mai putin important.
Ceea ce conteaza este faptul ca a fost o cursa frumoasa, vreme excelenta, oameni multi, voie buna. Ne-am intins pe iarba si in scurta vreme au sosit si Victor cu Serban.



Au urmat tombola si premierea castigatorilor. Noi ne-am clasat pe locurile 386-387 la categoria 20-29 ani si pe 1206-1207 la general. Au terminat 1952 de persoane, au abandonat 18 si au fost descalificati 21, pentru ca nu au purtat casca.


Felicitari organizatorilor care au facut posibila aceasta cursa, un record din punctul de vedere al numarului de participanti. De asemenea multumiri sponsorilor care ne-au sprijinit tehnic (mancare si apa suficiente, asistenta tehnica, spalatul bicicletelor, transport spre casa). Si nu in ultimul rand multumiri fotografilor de pe traseu :)





Fotografiile postate in acest articol nu imi apartin. Ele apartin fotografilor care le-au realizat. Daca nu doriti sa fie afisate pe acest website va rog sa trimiteti un comentariu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati un comentariu.