Data: 11-12 mai 2013
Locatia: Muntii Ciucas
Traseu: Cheia - Pasul Bratocea (triunghi albastru), Varful Ciucas, Cabana Ciucas (banda rosie), Saua Gropsoarele, Varful Zaganu, Culmea Buzoianu Cheia (cruce rosie)
Ne-am trezit de dimineata si ne-am dat intalnire la autogara Basarab. Deci e clar ca vom merge din nou in Muntii Ciucas, de data aceasta la admirat de floricele in bataia soarelui pe vreme de primavara. Am luat cu noi si corturile pentru ca trebuia sa si dormim undeva si vremea era numai buna de stat la cort.
La ora 9 ajungem in Cheia si dupa ce ne echipam de traseu plecam spre Pasul Bratocea pe triunghi albastru. Vom urma apoi traseul marcat cu banda rosie, pe creasta, spre Varful Ciucas.
Unii se cremuiesc, eu consider ca sunt deja copt din excursii anterioare si nu ma mai poate surprinde cu nimic soarele asta mare. Proasta alegere, aveam sa simt asta seara cand am pus capul pe perna, adica pe geaca, ca doar nu avem si perne in cort. Sa nu va puneti niciodata cu zeul Soare, el ne incalzeste si ne binedispune, dar tot el ne si prajeste cand nu suntem cuminti :)
Urcam printr-o padure verde-deasa si iesim la drumul national, dupa care continuam cand pe drum cand prin padure ca sa mai taiem din serpentine. Dupa o ora si jumatate ajungem la intrarea in traseu, pe partea dreapta a soselei.
Poteca urca serpuit pana la releu dupa care da intr-un drum. Trecem prin Culmea Bratocea si ajungem la Varful Bratocea, 1827m.
Ne uitam in sus si vedem o preafrumoasa creasta .... dar sus mai este, mai mancam 2-3 banane pana acolo. Tragem 100 de poze cu DSLR-ul imprumutat si cu camera obscura adusa de Buri (un aparat mai minimalist nici ca exista, este o cutie de lemn in care lumina intra doar pe o gaurica pentru a expune maretia peisajului pe filmul foto).
Si ii dam tot la deal spre acele culmi semete spre care tindem cu toti. Povesti si glume, bancuri si istorie-politica, discutia decurge vertiginos pornind de la Cuza, Carol, regalitate, castigarea independentei pe care tocmai o sarbatorisem acum 2 zile, discutii despre cum era traiul in acele vremuri, pana cand Cristina considera ca deja e prea mult si il suna pe Octav. Da pe speaker si deodata auzim o voce care tot zicea ceva. Facem liniste ca poate e interesant. Octav ne zicea un banc care ne-a pus de ras dupa care ne-a inchis gurile si ne-a determinat sa ne mai mutam atentia si la alte subiecte.
Tot serpuind pe dunga rosie ajngem sus. Varful Ciucas, 1964m, si o frumoasa panorama 360 de grade ne intampina de jur imprejur. Ne oprim pentru poze si contemplare. Ne cam bate vantul, dar mai tragem vreo 100 de cadre ca ne ne mai incalzim :)
Apoi continuam pe creasta. Traseul trece printre stanci rotunjite de vreme si de vant. Gasim si cateva limbi de zapada cam alunecoasa. Adaugam si niste toporasi, ultimii ramasi din primavara asta, plus Babele la sfat si Tigaile Mari, niste stanci interesant modelate. In departare Bucegii, Piatra Craiului si Fagarasul, Piatra Mare si Baiului.
Mai urcam si coboram si ajungem intr-o depresiune cu iarba verde si buna. Ne grupam cu totii si urcam panta din fata spre a ajunge aproape de cabana Ciucas. Am ajuns, avem cam 8 ore de mers, cu tot cu pauze.Acum mai trebuie doar sa gasim locuri bune de pus corturile, ferite de vant si ascunse de mirosul ager al vreunui urs. Dupa ce analizam decidem sa coboram in valea din fata cabanei si sa campam acolo. Isi alege fiecare un loc de cort dupa cum crede, ridicam "casutele" si suntem gata.
Care e planul pt seara ?
Pai Cristina, Dragos si Buri vor merge la cabana sa ia apa si niste bere pentru hidratare. Cristi si Mela vor strange lemne de foc, iar Ionut cu Mada vor pazi tabara si vor mai face alte treburi gospodaresti. Urcam noi deci la cabana, mancam cate o ciorbita si o stingem cu bere, apoi ne intoarcem la corturi. Intre timp pe versantul opus Cristi si Ionut carau lemne de zor. Ne intalnim jos, facem focul de tabara si punem de o masa campeneasca cu de toate ca o meritam.
Dupa vreo ora picam lati de oboseala si ne retragem fiecare pe la corturile noastre. Nici macar n-am mai apucat sa zic povestea cu bicicleta galbena (aviz fanilor Operatiunii monstrul).
Duminuca ne trezim lejer pe la 8 si povestim despre ce am visat sau ce salabaticiuni ne-am inchipuit ca ne viziteaza. Din fericite nu fusese niciuna, spre bucuria lui Ionut.Facem poze cu tabara de corturi dupa care le strangem Mancam si facem planul traseului pentru astazi, ca mai avem drum lung pana in Cheia.
Urcam din nou la cabana sa cerem niste apa pentru drum deoarece numai acolo se gasea si aveam de mers 4-5 ore pana in Cheia. As fi vrut sa scriu cateva cuvinte frumoase despre aceasta cabana pentru ca mi-a placut cum arata, insa nu o voi mai face. Si acest lucru din cauza atitudinii pe care a avut-o doamna care probabil era administratorul cabanei, atunci cand ne-am dus sa cerem cativa litri de apa. Este clar ca nu sunt oameni care iubesc mersul pe munte si pentru ei cabana este doar o afacere, altfel nu imi explic de ce le-a fost asa de greu sa ne dea niste apa. Replica a fost ca "daca vii cu cortul trebuie sa iti asiguri conditiile". Insa eu stiu ca o cana cu apa i-o oferi cu cea mai mare placere oricarui om insetat, fie el calator pe munte sau simplu trecator, mai ales in conditiile in care cea mai apropiata sursa de apa este la 4 ore distanta si indiferent de cat ai investit ca sa gasesti apa sau de cat te costa curentul electric sa o pompezi afara.
Chiar ne gandisem sa venim spre iarna si sa stam la cabana Ciucas, insa am renuntat la idee. Pentru a vedea Ciucasul inzapezit vom alege probabil cabana Muntele Rosu, unde am fost mereu primiti bine si ni s-a oferit bineinteles si apa pentru traseu.
Ne intoarcem la corturi, strangem ce mai era si plecam. Cristi si Melania au ales traseul mai domol pentru ca fiind duminica au zis sa se mai relaxeze si au coborat prin Valea Berii.
Noi ceilalti am mers pe traseul marcat cu cruce rosie, pe creasta Zaganului. Am traversat o padure de brazi foarte frumoasa si verde. Tot intrebandu-ne daca or fi ursi pe acolo, dupa o ora am iesit in creasta. Trecem pe la Saua Gropsoarele dupa care ajungem La Rascruce. Aici se intalnesc mai multe trasee, unul din ele coboara la Muntele Rosu. Vedem in zare Valea Stanii.
Poteca urca pe un munte golas unde ne bate serios vantul si trebuie sa ne imbracam. Incep sa se stranga si norii, semn ca ceasul meu cu barometru a avut dreptate :)) Din fericire nu ne ploua. Tot mergand ajungem in Varful Gropsoarele, 1883m. Creasta a devenit mai dura si colturoasa, seamana cu Piatra Craiului si ne place. Pasim cu atentie printre bolovani, urcam si coboram. In departare am zarit Tabla Butii si Cimitirul Eroilor, pe unde am fost anul trecut cu bicicletele, noroc cu binoclul carat de Ionut de acasa, pentru care a renuntat si la sandale ca sa mai faca loc in rucsac :)
Ajungem la o portiune unde ne-am tinut de niste lanturi pentru a nu fi in pericol sa cadem. Ahaaa deci despre asta ne vorbise Octav. Bifam si Varful Zaganu, 1817m.
Dupa aceea traseul coboara domol prin padure si ajungem intr-o minunata poiana cu papadii galbene, cel mai frumos loc de odihna de pana acum. In mijlocul poienii este si o stana, inconjurata de munti inalti. Se cuvine deci sa ne oprim ceva mai mult sa mai si stam. Cristina scoate turta dulce, Buri bananele, Ionut branza si friptura, eu ... eu mananc de la ei :))
Si cam gata, dupa o ora de padure ajungem in Cheia. Huuh cald mai este cand iesi in soare. Travesam Cheia si ajungem in centru unde ii intalnim si pe Mela cu Cristi devorand o pizza. Stingem si noi rapid arsita cu bere Ciucas, ca doar suntem in Ciucas domne, si cu inghetate si admiram tot lantul Ciucas pe care l-am strabatut in 2 zile :)
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu.