Dupa o saptamana de stat la soare si inotat in mare pe la Vadu, prin Vama si pe la Gura Portitei, ca doar de aia e vacanta, a venit momentul sa mutam cortul si pe la munte ca cica acolo nu sunt tantari si se mai intampla si un triatlon la care vin multi oameni faini. Este Fara Asfalt, editia de munte, stiti ca a mai fost una si la mare acum doua luni. Strabatem un sfert de tara si vineri pe la orele 21 ajungem la Slon, comuna Cerasu. E ceva lume, mult intuneric, pana la urma razbatem si ajungem pe Plai unde punem cortul la lumina lunii pline... si a frontalei. Apoi ne luam kiturile de concurs si frigem o bere ca inca e vacanta si gasim oameni buni de stat la palavre. Niste sportivi :)) Putin dupa miezul noptii dam stingerea, maine se lasa cu triatlon si trebuie sa fim in forma.
Ceasul suna la ora 7, deschidem fermoarul de la cort si in fata ochilor ni se arata munti si dealuri acoperite de paduri verzi, unde a disparut marea din zilele trecute?! Aerul e tare, ne dezmortim, dau jos bicicletele care dormisera pe masina, mai o cafea, mai un schimb de vorbe cu vecinu' de cort Nicu, mai niste cornuri plus gem, plus cascaval si uite ca a dat soarele. In masina e haos, dar gasim echipamentele de concurs, luam si neoprenele, ochelarii de inot, casca, ceasul meu Polar descarcat, trecem in trisuit-uri si suntem gata.
Cum Lacul Maneciu e ceva mai departe, la ora 9:30 toti participantii incaleca pe biciclete si pleaca in grup catre locul de start. Ajungem dupa vreo 45 de minute, Irinei ii tot cade suportul de bidon de pe bicicleta, pana la urma gasim un surub si dregem treaba cu ajutorul unor baieti de la organizare. Gata am ajuns la lac, mai sunt vreo 15 minute pana la start, lasam bicicletele in tranzitie si o vad pe Irina cum se tot sfieste sa intre in lac, dupa ce imi mai zisese sa fiu pregatit sa duc stafeta singur in caz ca... Heeeei, pai ce facem Lolek si Bolek? Daca la celalalt Fara Asfalt nu ne-a iesit echipa, acum nu mai scapam. Scot neoprenele din rucsacei, le intorc pe fata, inca mai aveau nisip de la Venus. Ne imbracam repejor, Irina va face proba de inot insa intru si eu putin in lac ca sa o pornesc si ca sa ma dezmortesc putin. Dau din colt in colt in cautarea unei casti de inot, Mugurel imi ofera una si ma scapa de inghet :))
Apa e cam rece, dar ne obisnuim, facem cateva miscari de incalzire si se da startul. Lolek o ia la galop in crawl, Bolek se tine dupa ea. Apa e limpede, probabil si adanca :)). Luam 2-3 pauze din loc in loc pentru reglarea pulsului, Irina ii tot da in sprinturi dupa care o lasa mai moale, eu raman domol si o insotesc pana la baliza dinspre malul opus pe care ocolim prin dreapta. Daca tot am ajuns aici imi zic sa nu ma mai intorc si sa continui sa fac toata mia de metri chit ca vom pierde cateva minute, eu fiind mai lent. Si dai, si dai, Lolek nu se mai opreste, eu trag putin mai tare urmarind casca rosie, imi place al naibii de mult inotul asta si parca as vrea sa mai tina ceva, nu ma obosesc deloc, probabil ca "antrenamentele" zilnice de la mare de saptamana asta au un efect.
Ajungem la mal, eu la vreun minut in spate si alergam catre bicicleta. Dezbrac neoprenul destul de rapid, pun casca de bicla, ochelarii de soare, incalt pantofii La Sportiva cu care voi face ambele probe caci n-am SPD-uri de MTB (oare de ce?!) si am plecat, nu inainte de a bate palma cu Lolek ca asa ne anuntasera organizatorii ca trebuie sa facem pentru predarea stafetei :))
Traseul incepe sa urce, il vad pe Nicu pe margine reparand o pana la nici 100 m de la startul probei. V-am mai zis eu ca din cele 3 probe eu la bicicleta ma simt cel mai bine si ca imi plac mai mult urcarile decat coborarile. In plus a inceput sa imi placa MTB-ul chiar daca uneori ma dau mai cu frana trasa. Asadar incep sa depasesc o groaza de oameni pe urcare, intrebandu-ma cum ar fi daca as inota mai rapid? Pai probabil as depasi mai putine persoane la bicicleta :)) Urcarea e destul de lunga si cu bolovani, dar imi prieste si imi place, dupa care vine o zona de coborare unde vreo 4-5 oameni mi-o iau inainte. Of, offf, dai si dai, ajungem la un rau, imi iau ceva avant dar nu il trec si pic cu picioarele in apa, aaah ce bine e! Traseul este tot in urcare, domoala, trag destul de bine, unii concurenti deja intorsesera si ne salutam cand ne petrecem. Ajung si eu la punctul de intoarcere, beau doua pahare de isotonic si torn unul de apa in cap dupa care o iau la galop incercand sa prind cativa oameni pe care ii vazusem. Acum drumul coboara, ajung la rau cu lantul pus pe foaia mare si pinionul cel mai mic asa ca ma impotmolesc in mijlocul apei facand inca o baie :)).
Drumul urca iar, ia uite ca a venit si Irina pe bicicleta, mai sa nu o recunosc asa camuflata, ne uram succes si ii dau la deal, apoi fac dreapta, vine o urcare abrupta unde ma incurc printre bolovani si ma dau jos pentru un push bike de vreo 50 de metri. Hai sus Dacule, pai ce e asta? Inca 2 km si am ajuns pe Plai. Cred ca a fost cea mai scurta tranzitie a mea, las bicicleta in rastel alaturi de casca, nu am si eu o sapca sa pun in cap asa ca am fugit. Trec pe la punctul de alimentare pentru doua pahare de apa, asta pana sa vad ca avem si pepene. Mi-era o asa sete ca am infulecat rapid doua bucatele si am mai luat doua pentru drum. Traseul incepe cu urcare si n-are rost sa ma chinui sa alerg aici asa ca mananc linistit pepenele in timp ce Ileana striga la mine si vine sa imi faca niste poze. Danke :)
Drumul urca si coboara pret de vreun km dupa care alti 2 km este numai in urcare. Mi-l aduc aminte de acum cativa ani cand am facut o traversare cu bicicletele. Mugur se odihneste pe iarba alaturi de Pick in asteptarea Getei, eu ii dau avantat in mers rapid, il pierd si pe Pico Io care ma va face apoi antisocial pentru ca n-am ramas la povesti :)) E cald al naibii, m-am cam incins si dau jos juma' de trisuit. Alte cateva dealuri, o salut pe Cornelia si intorc si eu. Dau drumul la picioare pe coborare, zburd binisor, pai mai trebuia sa si alergam nu? Cu vreun km inainte de finish o vad pe Irina, a terminat tura de bicicleta si a urcat pana aici in varful dealului, asa ca alergam impreuna pana la finish, ridicam praful pe coborare si terminam concursul.
Aaah ce bine a fost, nu primim medalii, dar primim pepene, which is almost the same :)) Dupa ce ne mai tragem putin sufletul la umbra se da startul si la sarmale cu mamaliguta, da sarmale din alea bune facute la ceaun chiar la fata locului de niste gospodine din sat. Vai, vai, vai, au si ceapa rosie si caz proaspat, iar ca sa nu ne deshidratam turnam pe gat cateva pahare de bere Zaganu. Nu stiu daca Lolek si Bolek obisnuiau sa faca asta, nu imi mai aduc aminte ca eram mic atunci cand se difuzau desenele acestea animate, insa dacii cu siguranta o faceau :))
Spre seara are loc si festivitatea de premiere, noi ocupam locul IV la stafeta mixt cu un timp de 2h:40min, ah! am fost aproape de podium, trebuie sa mai incercam o data, de doua ori, de mai multe ori ca pana la urma tot ne iese :D Si acum somn, ca s-a facut tarziu si aproape ca s-a stins si focul de tabara. Multumim Dudu si organizatorilor Fara Asfalt, ati reusit din nou sa creati acea atmosfera placuta, mai venim cu siguranta.
Photo credits: George Grosescu, Irina, Andrei Dragusanu, Ileana Schwarz
Daca va place ce cititi pe aici nu uitati sa dati like paginii de Facebook pentru a afla noutati sau introduceti adresa de email in casuta de mai jos pentru a va abona la newsletter.
Ceasul suna la ora 7, deschidem fermoarul de la cort si in fata ochilor ni se arata munti si dealuri acoperite de paduri verzi, unde a disparut marea din zilele trecute?! Aerul e tare, ne dezmortim, dau jos bicicletele care dormisera pe masina, mai o cafea, mai un schimb de vorbe cu vecinu' de cort Nicu, mai niste cornuri plus gem, plus cascaval si uite ca a dat soarele. In masina e haos, dar gasim echipamentele de concurs, luam si neoprenele, ochelarii de inot, casca, ceasul meu Polar descarcat, trecem in trisuit-uri si suntem gata.
Cum Lacul Maneciu e ceva mai departe, la ora 9:30 toti participantii incaleca pe biciclete si pleaca in grup catre locul de start. Ajungem dupa vreo 45 de minute, Irinei ii tot cade suportul de bidon de pe bicicleta, pana la urma gasim un surub si dregem treaba cu ajutorul unor baieti de la organizare. Gata am ajuns la lac, mai sunt vreo 15 minute pana la start, lasam bicicletele in tranzitie si o vad pe Irina cum se tot sfieste sa intre in lac, dupa ce imi mai zisese sa fiu pregatit sa duc stafeta singur in caz ca... Heeeei, pai ce facem Lolek si Bolek? Daca la celalalt Fara Asfalt nu ne-a iesit echipa, acum nu mai scapam. Scot neoprenele din rucsacei, le intorc pe fata, inca mai aveau nisip de la Venus. Ne imbracam repejor, Irina va face proba de inot insa intru si eu putin in lac ca sa o pornesc si ca sa ma dezmortesc putin. Dau din colt in colt in cautarea unei casti de inot, Mugurel imi ofera una si ma scapa de inghet :))
Apa e cam rece, dar ne obisnuim, facem cateva miscari de incalzire si se da startul. Lolek o ia la galop in crawl, Bolek se tine dupa ea. Apa e limpede, probabil si adanca :)). Luam 2-3 pauze din loc in loc pentru reglarea pulsului, Irina ii tot da in sprinturi dupa care o lasa mai moale, eu raman domol si o insotesc pana la baliza dinspre malul opus pe care ocolim prin dreapta. Daca tot am ajuns aici imi zic sa nu ma mai intorc si sa continui sa fac toata mia de metri chit ca vom pierde cateva minute, eu fiind mai lent. Si dai, si dai, Lolek nu se mai opreste, eu trag putin mai tare urmarind casca rosie, imi place al naibii de mult inotul asta si parca as vrea sa mai tina ceva, nu ma obosesc deloc, probabil ca "antrenamentele" zilnice de la mare de saptamana asta au un efect.
Ajungem la mal, eu la vreun minut in spate si alergam catre bicicleta. Dezbrac neoprenul destul de rapid, pun casca de bicla, ochelarii de soare, incalt pantofii La Sportiva cu care voi face ambele probe caci n-am SPD-uri de MTB (oare de ce?!) si am plecat, nu inainte de a bate palma cu Lolek ca asa ne anuntasera organizatorii ca trebuie sa facem pentru predarea stafetei :))
Traseul incepe sa urce, il vad pe Nicu pe margine reparand o pana la nici 100 m de la startul probei. V-am mai zis eu ca din cele 3 probe eu la bicicleta ma simt cel mai bine si ca imi plac mai mult urcarile decat coborarile. In plus a inceput sa imi placa MTB-ul chiar daca uneori ma dau mai cu frana trasa. Asadar incep sa depasesc o groaza de oameni pe urcare, intrebandu-ma cum ar fi daca as inota mai rapid? Pai probabil as depasi mai putine persoane la bicicleta :)) Urcarea e destul de lunga si cu bolovani, dar imi prieste si imi place, dupa care vine o zona de coborare unde vreo 4-5 oameni mi-o iau inainte. Of, offf, dai si dai, ajungem la un rau, imi iau ceva avant dar nu il trec si pic cu picioarele in apa, aaah ce bine e! Traseul este tot in urcare, domoala, trag destul de bine, unii concurenti deja intorsesera si ne salutam cand ne petrecem. Ajung si eu la punctul de intoarcere, beau doua pahare de isotonic si torn unul de apa in cap dupa care o iau la galop incercand sa prind cativa oameni pe care ii vazusem. Acum drumul coboara, ajung la rau cu lantul pus pe foaia mare si pinionul cel mai mic asa ca ma impotmolesc in mijlocul apei facand inca o baie :)).
Drumul urca iar, ia uite ca a venit si Irina pe bicicleta, mai sa nu o recunosc asa camuflata, ne uram succes si ii dau la deal, apoi fac dreapta, vine o urcare abrupta unde ma incurc printre bolovani si ma dau jos pentru un push bike de vreo 50 de metri. Hai sus Dacule, pai ce e asta? Inca 2 km si am ajuns pe Plai. Cred ca a fost cea mai scurta tranzitie a mea, las bicicleta in rastel alaturi de casca, nu am si eu o sapca sa pun in cap asa ca am fugit. Trec pe la punctul de alimentare pentru doua pahare de apa, asta pana sa vad ca avem si pepene. Mi-era o asa sete ca am infulecat rapid doua bucatele si am mai luat doua pentru drum. Traseul incepe cu urcare si n-are rost sa ma chinui sa alerg aici asa ca mananc linistit pepenele in timp ce Ileana striga la mine si vine sa imi faca niste poze. Danke :)
Drumul urca si coboara pret de vreun km dupa care alti 2 km este numai in urcare. Mi-l aduc aminte de acum cativa ani cand am facut o traversare cu bicicletele. Mugur se odihneste pe iarba alaturi de Pick in asteptarea Getei, eu ii dau avantat in mers rapid, il pierd si pe Pico Io care ma va face apoi antisocial pentru ca n-am ramas la povesti :)) E cald al naibii, m-am cam incins si dau jos juma' de trisuit. Alte cateva dealuri, o salut pe Cornelia si intorc si eu. Dau drumul la picioare pe coborare, zburd binisor, pai mai trebuia sa si alergam nu? Cu vreun km inainte de finish o vad pe Irina, a terminat tura de bicicleta si a urcat pana aici in varful dealului, asa ca alergam impreuna pana la finish, ridicam praful pe coborare si terminam concursul.
Aaah ce bine a fost, nu primim medalii, dar primim pepene, which is almost the same :)) Dupa ce ne mai tragem putin sufletul la umbra se da startul si la sarmale cu mamaliguta, da sarmale din alea bune facute la ceaun chiar la fata locului de niste gospodine din sat. Vai, vai, vai, au si ceapa rosie si caz proaspat, iar ca sa nu ne deshidratam turnam pe gat cateva pahare de bere Zaganu. Nu stiu daca Lolek si Bolek obisnuiau sa faca asta, nu imi mai aduc aminte ca eram mic atunci cand se difuzau desenele acestea animate, insa dacii cu siguranta o faceau :))
Spre seara are loc si festivitatea de premiere, noi ocupam locul IV la stafeta mixt cu un timp de 2h:40min, ah! am fost aproape de podium, trebuie sa mai incercam o data, de doua ori, de mai multe ori ca pana la urma tot ne iese :D Si acum somn, ca s-a facut tarziu si aproape ca s-a stins si focul de tabara. Multumim Dudu si organizatorilor Fara Asfalt, ati reusit din nou sa creati acea atmosfera placuta, mai venim cu siguranta.
Photo credits: George Grosescu, Irina, Andrei Dragusanu, Ileana Schwarz
Daca va place ce cititi pe aici nu uitati sa dati like paginii de Facebook pentru a afla noutati sau introduceti adresa de email in casuta de mai jos pentru a va abona la newsletter.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lasati un comentariu.