27 decembrie 2012

Pe unde am colindat in 2012?

...sau cum ar zice corporatistul: care este bilantul pe 2012, ce proiecte au fost realizate cu succes si ce a ramas in asteptare pentru anul viitor.

Rasfoiam zilele astea prin calculator si dau peste un document in care imi notez din cand in cand link-uri interesante gasite prin internetul asta mare cu diverse locuri frumoase de vazut prin Romania. Si in capul documentului era o lista cu locurile pe care imi propuneam la inceputul anului sa le colind in 2012. Evident ca lista a ramas aruncata pe undeva pe hard disk si ca din urma au venit "proiecte" noi, neplanificate de la inceput si adaugate pe parcurs, de catre mine si de catre ceilalti membri ai echipei, pentru ca au si ei dreptul sa propuna ca doar d-aia sunt membri.

Si revazand acum lista am constatat cu placere ca mare parte din cele propuse s-au si realizat, deci am avut ceva stofa de project manager cand am facut planurile. Sa le luam deci pe rand (la fiecare subpunct gasiti un link unde puteti citi intregul articolul):

Proiecte finalizate cu succes


1. Am ajuns cu bicicleta la mare. Am fi putut sa ajungem la mare cu trenul sau cu masina, insa nu ar fi avut farmec. Am preferat sa evitam aglomeratia si sa plecam la mare pe doua roti, in doua zile, pe ruta Bucuresti - Fundulea - Lehliu - Dragalina - Slobozia - Amara - Tandarei - Giurgeni - Navodari si sa simtim mirosul campurilor inflorite, arsita soarelui de primavara si bataia vantului din sa.



26 decembrie 2012

Tur de Apuseni, ziua 4 - Valea Uzei, Ramet, Manastirea Ramet

Jurnal de vacanta - ziua 4: Valea Uzei, Ramet, Manastirea Ramet
Data: 9 august 2012
Din episoadele anterioare: Intro,  1. Turda si Salina Turda, 2. Rimetea si Piatra Secuiului
3. Cheile Rametului, Cheia, Bradesti, Floresti, V. Inzelului

Ne-am trezit la 7:30 la insistentele clopotelor Bisericii de vis-a-vis care bateau de zor. Aveam in cap gandul ca nu mai avem mancare decat pentru micul dejun asa ca trebuia sa ne miscam pentru a ne procura hrana; nu eram chiar in pustiu dar ne amuza ideea ca nu mai avem mancare si ca trebuie sa supravietuim cu mai nimic, eventual ceva radacini si scoarta de copac. Am mancat ce mai aveam, am strans corturile si am plecat spre Valea Uzei, gandindu-ne ca ar trebui sa gasim un magazin la Ramet, localitate care nu ne era tocmai in drum.


Pe la ora 9 am plecat din dreptul Bisericii din Valea Inzelului si am mers spre dreapta. Drumul a inceput sa urce putin. La putina vreme ne iese un cale un om care aranja pamantul din fata gospodariei lui pentru ca drumul tocmai fusese refacut si nu mai putea sa isi bage masina in curte. Vazandu-ne asa echipati, domnul ne-a oprit sa ne intrebe de vorba. Foarte sociabil a fost bucuros sa afle ca venim tocmai de la Pitesti, zicandu-ne ca are si el un vechi prieten la Pitesti cu care nu s-a mai intalnit de 20 de ani si ca va merge la Pitesti peste doua saptamani. Ne-a poftit in curte la o cafea si un pahar de vorba, insa Ionut a refuzat pe motiv ca avem drum lung in fata si ca trebuie sa gasim un magazin. Hmmm ... gandindu-ne noi apoi rau ne-a mai parut apoi ca am refuzat, tare ar fi fost buna o cafea asa de dimineata. Fiind asa de dimineata nu avea nici omul prea mare chef de sapat asa ca am mai stat cateva momente la povesti.
Sotia sa ne-a oferit o paine si alte cateva merinde ce ne-au prins numai bine. Ar fi vrut ei sa ne dea mai multe pentru ca eram foarte amabili, insa nu venisera decat pentru o zi acolo si nu isi adusesera mancare. Le-am urat toate cele bune si ne-am continuat urcarea spre Valea Uzei, omul fiind nevoit de-acum sa se reapuce de nivelat drumul.
de acolo veneam

16 decembrie 2012

Tica Darie, cu bicicleta de la Copenhaga la Rosia Montana

Tica Darie a traversat Europa pe bicicleta, parcurgand peste 2500 de km de la Copenhaga pana la Rosia Montana. Urmariti filmuletul facut pe parcursul calatoriei sale. El a ajuns la Rosia Montana in perioada festivalului FanFest. Pe tot parcursul calatoriei a sustinut cauza salvarii Rosiei Montane de la disparitie.
Il puteti gasi pe Tica pe pagina sa www.ticadarie.com
 

Cycling the Europe from Tica Darie on Vimeo.


Romania alearga

Tica Darie este un tanar roman care studiaza in Danemarca. Anul acesta el a traversat Europa pe bicicleta, 2500 km de la Copenhaga pana la Rosia Montana, pentru a arata ca ii pasa de natura, de oameni si de traditii si pentru a sustine o cauza.

Urmariti mai jos un filmulet despre placerea oamenilor de a alerga, realizat la Copenhaga. Mai multe despre Tica Darie puteti vedea pe site-ul sau http://ticadarie.com/


ROMANIA, DO YOU RUN? from Tica Darie on Vimeo.


12 decembrie 2012

Am alergat 20,12 minute pe 12.12.2012 la ora 12:12

De ce 12? Pai astazi e o ocazie unica de a aduna atatia 12 la un loc.

M-am gandit totusi de 12 ori daca sa alerg pe vremea asta si in al 12-lea ceas m-am decis sa ies afara la ora 12:12 in data de 12.12.2012 si sa alerg 12,12 km.

De 12 ori m-am tot dus la geam pentru ca ningea asa de frumos si abia asteptam sa ma tavalesc putin prin zapada, sperand in acelasi timp ca afara sa nu fie totusi chiar -12 grade Celsius asa cum anuntasera la buletinele meteo de pe toate cele 12 canale TV.

La ora 12 am coborat in fata blocului si imediat 12 fulgi de nea mi s-a asezat pe ochelari. La ora 12:12 am dat drumul la cronometru si dupa primii 12 pasi mi-am dat seama ca zapada era de vreo 12 cm si viscolul batea puternic.
Am inotat prin nameti incercand sa imi croiesc drum cat de cat, aratand probabil ca un yeti-alergator. Martori imi sunt cei 12 catei cu care m-am intalnit pe traseu. Incet-incet mi-am dat seama ca nu voi putea alerga 12,12 km pe asemenea vreme asa ca m-am multumit cu 20,12 minute de miscare sanatoasa la aer curat.

M-am intors in casa si dupa ce am facut o baie de 12 minute am povestit aceasta experienta pe care tocmai ati citit-o. Ghiciti oare cat timp mi-a luat sa scriu totul? :))


9 decembrie 2012

La cabana Negoiu

Locatia: Cabana Negoiu, Fagaras
Traseu: Porumbacu de Sus, Cabana Negoiu (triunghi albastru) 1h 30 min

Se apropia cu pasi repezi ziua nationala a Romaniei asa ca s-a organizat traditionala excursie de 1 decembrie. De aceasta data am ales cabana Negoiu pentru ca nu fusesem niciodata si merita vazuta. Mai ales ca este de vanzare si nu se stie daca viitorii proprietari vor mai fi atat de pasionati incat sa intretina o cabana de munte si sa o mentina in circuitul turistic montan. Sa speram totusi ca vom mai avea ocazia si in viitor sa mergem aici.

Cabana Negoiu se afla in masivul Fagaras. Cel mai accesibil traseu, mai ales ca e si iarna, este din localitatea Porumbacu de Sus. Am plecat cu trenul de 6:15 din Gara de Nord si la 9 eram in Brasov. De aici am luat un microbuz ce mergea spre Sibiu si am coborat la Porumbacu de Jos. Pentru a ajunge la intrarea in traseu mai sunt 20 de km de mers pe un drum forestier. Se puteau merge si pe jos dar ar fi necesitat timp cam mult, asa ca am preferat sa apelat la piratul Nelu "care nu sare calul" asa cum scria pe forum. Cand l-am sunat Nelu era ocupat cu ceva treburi, dar ni l-a recomandat pe rechinul Johnny, care la randul sau nu a sarit calul :)). Omul a fost de treaba, ne-a dus cei 20 de km, i-am platit suma pe care ne intelesesem la telefon si toate bune. Johnny este lautar dupa cum s-a recomandat si in masina asculta muzica lui cantata de el :))

7 decembrie 2012

George Ogăraru este un om bun

George Ogararu mi-a placut dintotdeauna ca fotbalist pentru spiritul sau de lupta pe teren (este jucatorul meu preferat), dar si ca om in afara gazonului. Este unul din acei oameni cu suflet mare care ii ajuta pe cei din jurul lui, strangand fonduri prin fundatia sa.
Prin proiectele caritabile pe care le intreprinde George incearca sa schimbe anumite lucruri in Romania si sa creeze o lume mai buna.

ProTV a realizat un reportaj despre George, pe care il puteti vedea mai jos:


Acum George Ogararu ii ajuta pe cei 400 de copii din tabara de la Valea Screzii. Strange fonduri, construieste o scoala, ii viziteaza pe copii. Anul trecut, cand locuintele de la Valea Screzii au ars. George a dat veste in tara, iar oamenii cu suflet mare i s-au alaturat si au dat o mana de ajutor pentru a reconstrui rapid ceea ce a fost distrus.

De curand el a lansat site-ul Asociatiei George Ogararu www.asociatiageorgeogararu.org care isi propune sa ajute copii.


http://stirileprotv.ro/special/romania-e-a-ta-george-ogararu-fotbalistul-al-carui-suflet-e-legat-de-copiii-din-valea-screzii.html

1 decembrie 2012

La multi ani România

Astazi 1 decembrie românii de pretutindeni sarbatoaresc cu bucurie ziua nationala a României. La 1 decembrie 1918 eforturile si idealurile românilor de unire au devenit realitate, unindu-ne cu totii sub acelasi tricolor si infaptuind Marea Unire. Traiasca România dodoloata!

Zilele acestea am observat ca din ce in ce mai multi oameni incep sa isi puna steagul la geam. Haideti cu totii sa aratam ca suntem români si ca ne iubim tara si sa purtam cu mandrie drapelul tricolor oriunde mergem. Agatati tricolorul la geamul casei pentru ca azi este sarbatoare.
La multi ani ROMÂNIA!


steagul Romaniei fluturand pe cel mai inalt varf al tarii, Moldoveanu 2544 m


25 noiembrie 2012

Tur de Apuseni, ziua 3 - Cheile Rametului, Cheia, Bradesti, Floresti, Valea Inzelului

Jurnal de vacanta - ziua 3: Ramet, Cheile Rametului, Cheia, Bradesti, Floresti, Valea Inzelului
Data: 8 august 2012
Din episoadele anterioare: Intro,  1. Turda si Salina Turda, 2. Rimetea si Piatra Secuiului

In dimineata zilei de miercuri soarele ne-a dat desteptarea zambindu-ne de sus si incalzindu-ne corturile atat de tare incat chiar ca nu mai puteam dormi. Asa ca am strans repejor corturile si dupa ce am mancat ceva am pornit la drum. Aveam in fata Cheile Rametului, un obiectiv pe care Mada insista de ceva ani sa il vedem.
Nu eram prea convinsi ca vom putea traversa prin chei deoarece pe ghidurile noastre scria ca ar putea fi dificil mai ales daca e plin de apa. Am zis ca merita totusi incercat, oricum exista si un traseu alternativ pe Brana Caprei care ocoleste cheile pe undeva pe deasupra.


Traseul porneste din apropierea cabanei Ramet si urca putin pe un drum pana la intrarea in chei. Este marcat cu cruce albastra si e usor de gasit. Cel mai apropiat oras pentru a ajunge la Cheile Rametului este Teiusi, judetul Alba.
Am parcurs scurta bucata de drum tot pozand casele motilor cu acoperisuri din paie, dar si multele case de vacanta care s-au construit in aceasta frumoasa zona. Si am ajuns la chei.




17 noiembrie 2012

Cum am reusit sa alerg un maraton?

Oricine poate alerga un maraton. Desi 42,195 km pare o distanta extrem de mare, nu este asa. Eu am reusit sa alerg maratonul doar pentru ca mi-am propus acest lucru si apoi m-am pregatit corespunzator. Cu cat te vei pregati mai bine cu atat vei te vei simti mai bine pe durata maratonului si te vei bucura mai mult de cursa. Iar senzatia cand treci linia de sosire in aplauzele spectatorilor, ti se pune medalia de gat si realizezi ca ai reusit sa alergi un maraton este greu de povestit in cuvinte, asa ca merita incercata.

Oricine este un atlet: singura diferenta este ca unii se antreneaza si altii nu.


6 noiembrie 2012

Am alergat pentru Padurea Copiilor


Duminica dimineata am alergat la Crosul Padurii, eveniment de strangere de fonduri pentru plantarea de puieti in Padurea Copiilor. Crosul este organizat in fiecare an de Viitor Plus, ONG ce si-a propus sa planteze cate un puiet pentru fiecare nou-nascut din Romania, pentru ca atunci cand vor creste copii sa beneficieze de aer curat. Pana acum au fost plantati 180.000 de copaci.
Si tu poti ajuta aceasta campanie donand o suma minima de 5 lei pentru plantarea unui puiet. Pe langa Padurea Copiilor, Viitor Plus desfasoara si proiectul Adopta un copac, impadurind terenuri degradate din Romania si ingrijind puietii timp de 5-6 ani. Mai multe detalii pe www.viitorplus.ro


27 octombrie 2012

Toamna în Piatra Craiului

Ziua 1: Zarnesti - Fântana lui Botorog - cabana Curmătura (banda galbena, 2 h) - Varful Turnu (punct rosu, 2 h) - Padina Popii (punct rosu, 30 min) - coborare la Curmatura (banda albastra, 1 h 30 min), Zarnesti prin Prapastiile Zarnestiului (banda albastra, 2 ore). Harta aici.
Ziua 2: Plimbare prin satul Măgura

Piatra Craiului in vreme de toamna este absolut superba. Bineinteles ca orice anotimp are farmecul sau, iar Piatra Craiului este oricand placuta si spectaculoasa, insa toamna cred ca este cel mai placut peisaj pentru ochii privitorului.


De cativa ani de zile imi doream sa ajung la munte in vreme de toamna si sa ma bucur de pastelul creat de padure, in combinatii de galben, verde si ruginiu. Numai ca mereu ratam si ajungeam cu 1-2 saptamani mai tarziu, dupa ce frunzele incepeau deja sa cada. Acum stiu sigur: perioada ideala de admirat peisajul de toamna la munte este in a doua si a treia saptamana din octombrie.
Sunt mai multe zone in care poti admira culorile toamnei. Dar dupa ce am vazut in Piatra Craiului cred ca experienta merita repetata an de an. Unu, pentru ca poti urca pe munte prin padurea colorata si doi, pentru ca poti admira panorama, avand un cadru cadru mai larg, din localitatea Magura.

17 octombrie 2012

Canionul Șapte Scări, Piatra Mare

Data: 14 octombrie 2012
Locatia: Piatra Mare
Traseu: Dambu Morii, Sapte Scari (banda galbena, 1 ora). Parcurgere canion (30 de minute). Traseu triunghi albastru, Prapastiile Ursilor (1 ora). Coborare pe Drumul Familiar in Dambu Morii (45 de minute)

Dupa o incercare ratata de a merge in Piatra Craiului, amanata din cauza ploilor, am stat ca pe ghimpi ca totusi s-ar putea face ceva in afara de petrecut sfarsitul de saptamana in casa. Si uitandu-ma sambata pe prognoza meteo am vazut ca duminica parca s-ar mai lumina si ar fi ceva ploi in zona Brasovului dupa ora 14, deci dupa ce ne-am termina traseul.
Asa ca duminica de dimineata ne-am urcat in personalul de Brasov. Cand ajungem pe la Ploiesti ceata de s-o tai cu cutitul. Trecem si de Sinaia - incepe sa ploua. Minunat, nu asa se anuntase, mai ca ne-a pus pe ganduri de ce am plecat noi asa si ne gandeam la cei care au refuzat plimbarea de duminica in favoarea unui somn mai lung in patul caldut de acasa.


15 octombrie 2012

Felix Baumgartner sare din stratosfera

Red Bull Stratos 2012: austriacul Felix Baumgartner a sarit din stratosfera de la inaltimea de 39.000 m fata de pamant. A urcat cu un balon cu heliu timp de 3 ore, a iesit la marginea capsulei si a zis "ma intorc acasa acum" :) dupa care a sarit.  
A depasit recordul de viteza al unui om la caderea in gol atingand 1342 km/h, depasind viteza sunetului (1236 km/h). Urmariti mai jos, e impresionant:


8 octombrie 2012

Primul meu maraton: Am alergat 42 km si 195 m

Am reusit, sunt maratonist, am alergat 42 de km si 195 de metri, primul meu maraton si sunt foarte bucuros. Este extraordinar sa alergi un maraton, greu de zis in cuvinte, de povestit starile prin care treci de-a lungul celor 42,195 km, emotiile de la start, euforia din primii 25 de km cand incerci sa iti temperezi picioarele sa nu mai alerge asa de repede, setea dintre punctele de alimentare, incurajarile spectatorilor, oboseala de la kilometrul 35, bucuria la vederea unui stand de hidratare la km 38, dilatarea ultimilor 7 km care par ca nu se mai termina, revenirea miraculoasa de la km 40, trecerea liniei de sosire, primirea medaliei.


Dupa 4 luni de antrenamente si peste 600 de km alergati in total in aceasta vara,  m-am inscris la Maratonul International Bucuresti, asa cum povesteam prin luna iunie. Sambata mi-am ridicat numarul de concurs, 371, si tricoul oficial de la standurile Sport Expo instalate in Piata Constitutiei. Abia asteptam sa vina ziua urmatoare si sa iau startul. Aveam ceva emotii, ma tot intrebam daca m-am antrenat suficient, oare cum va fi dupa kilometrul 32, care sunt momentele potrivite de hidratare, din astea de alergatori :)


6 octombrie 2012

Filme cu si despre alergare

Cateva filmulete despre alergare care imi plac,

Derek Redmond nu a terminat nici primul nici al doilea la Barcelona '92, dar a terminat cursa ridicand publicul in picioare:




29 septembrie 2012

Tur de Apuseni, ziua 2 - Rimetea si Piatra Secuiului

Jurnal de vacanta - ziua 2: Rimetea, Piatra Secuiului (1128m), Aiud, Teiusi, Valea Manastirii, Manastirea Ramet
Data: 7 august 2012
Din episoadele anterioare: Intro,  1. Turda si Salina Turda 

Dupa o zi de colindat prin Turda, am ajuns de cu seara la Rimetea. Este un loc la care eu am tinut foarte mult sa ajungem desi pe harta noastra cu muntii Trascau aceasta locatie nici nu incapea bine si abia se intrezarea la marginea hartii. Vazusem Piatra Secuiului pe unul din blogurile pe care le citesc si mi s-a parut interesanta.

Ne-am trezit dis-de-dimineata chiar la poalele Pietrei Secuiului unde innoptasem in seara anterioara, dupa un somn bun si odihnitor care a recuperat si noaptea de nesomn petrecuta in tren. Soarele abia incepea sa rasara si lumina frumos partea superioara a Pietrei.
Am zis sa pornim in ascensiune pana sa vina caldura. Zis si facut: am lasat corturile acolo pentru ca stateau foarte bine, am pregatit un rucsac cu mancare pe care sa o mancam sus si am pornit.



20 septembrie 2012

We Run Bucharest

We Run Bucharest este a doua competitie de alergare organizata de Prosport anul acesta in Bucuresti dupa Midnight Run, o initiativa de laudat ca o publicatie sportiva sa si "faca sport" alaturi de oameni, nu doar sa scrie despre el si sa incurajeze iesirea din casa pentru putina miscare.
M-am inscris si eu in saptamana dinaintea cursei, iar sambata cand am ajuns la magazinul Nike din AFI Mall Cotroceni era aglomeratie mare, semn ca lumea raspunde afirmativ la aceste evenimente si e dornica sa faca sport.

Duminica 16 septembrie cand am ajuns in Piata Charles de Gaulle alergatorii deja se adunasera. Inca se mai faceau inscrieri si era vanzoleala mare. Au existat doua probe: 3.4 km si 10 km.
Cerul era cam mohorat, iar la un moment dat chiar au venit cateva picaturi inainte sa se dea startul. M-am gandit ca ar fi prima mea alergare pe ploaie insa n-a fost sa fie. Mai bine, nu prea imi place sa fiu plouat in principal pentru ca imi uda parbrizul (a se citi ochelarii) si nu am stergatoarele pregatite.

La ora 9, cu putina intarziere, s-a dat startul. Un convoi urias de 800 de alergatori a inceput sa alerge inspre Arcul de Triumf, iar apoi spre Piata Victoriei.



14 septembrie 2012

Am alergat la Crosul Societatii Civile

Crosul societatii civile a fost organizat de Raiffeisen Bank ca pregatire pentru Maratonul International Bucuresti ce va avea loc pe 7 octombrie si pentru a incuraja oamenii sa faca sport si sa aiba un stil de viata sanatos.


Am considerat ca e o ocazie buna de a ma pregati pentru maraton si de a lua contact cu atmosfera de concurs si m-am afisat si eu sambata de dimineata in Herastrau. Startul s-a dat din zona "Roaba de cultura", la intrarea Pescarus. M-am cam invartit putin pana am gasit locul, dar cu ocazia asta mi-am facut incalzirea.
M-am inscris, am primit un tricou galben promotional si mi-am luat locul la start. A trebuit insa sa alerg cu tricoul in mana pentru ca deja aveam un tricou pe mine :) care intamplator era tot galben, deci am fost in ton cu ceilalti participanti.


8 septembrie 2012

Tur de Apuseni, ziua 1 - Turda si Salina Turda

Jurnal de vacanta - ziua 1: Câmpia Turzii, Turda, Salina Turda, Buru, Rimetea
Data: 6 august 2012

Iata-ne din nou gata de plecare, de data aceasta intr-o tura mai lunga, asa ca de vacanta, asa cum ati citit in articolul introductiv. Planurile fusesera facute din timp si discutate intens, schimbate si modificate de mai multe ori. Duminica seara ne-am urcat in trenul Bucuresti - Campia Turzii care spre ziua avea sa ne lase fix in tara motilor.
Drumul parea lung insa tot discutand si facand planuri nici nu am simtit cand a trecut timpul si pe la ora 3:30 am coborat in Campia Turzii. Nu prea apucasem sa dormim in tren asa ca am cautat un loc bun sa ne intindem izoprenul pentru ca mai era destul timp pana la rasarit. Ba ar fi fost si mai frumos daca am fi avut unde sa intindem cortul, dar mai greu in oras :) Asa ca ne-am invartit putin prin centru si am gasit locul de unde sa luam autobuzul spre Turda.
Pe la 5:30 eram deja in Turda, fosta asezare Potaissa din vremea dacilor, dupa o calatorie de 15 minute. Salina pentru care venisem se deschidea abia la ora 9, numai bine pentru a putea vizita orasul.



1 septembrie 2012

Un mare campion!

Astazi de dimineata urmaream la televizor emisiunea "Aventura urbana" de pe TVR2, o emisiune in care se prezinta orase mai mici si mai putin cunoscute din tara noastra, cu oamenii si obiceiurile locului.
Orasul prezentat azi a fost Miercurea-Ciuc, iar unul dintre reportaje era despre sportivul Carol-Eduard Novak, fost patinator, actualmente ciclist, in varsta de 36 de ani.

Povestea lui Eduard sta cam asa: visul sau era sa devina un patinator cat mai bun (a fost de 11 ori campion national si a participat la campionatele mondiale), insa in urma cu 16 ani a suferit un accident de masina care l-a lasat fara laba piciorului drept. Puternic si ambitios el nu renunta la visul sau si pentru ca nu mai putea face patinaj de performanta si-a propus sa devina cel mai bun ciclist din lume. Si performantele nu au intarziat sa apara: este dublu campion mondial, iar la Jocurile Paralimpice de la Beijing 2008 (echivalentul Jocurilor Olimpice pentru persoane cu dizabilitati fizice) el a cucerit medalia de argint. Pentru Londra 2012 insa a zis ca va conta doar aurul, argint avea deja din urma cu 4 ani.

Astazi 1 septembrie 2012 EDUARD NOVAK a castigat medalia de aur la ciclism, proba de pursuit, la Jocurile Paralimpice de la Londra. Este o performanta imensa venita in urma a multor ani de pregatire si prima medalie de aur din istorie adusa Romaniei la Jocurile Paralimpice. In plus in proba de calificare a doborat recordul mondial al probei cu timpul de 4:40.315.




22 august 2012

Tur de Apuseni, prin țara moților [intro]

A venit vacanta cu trenul din Franta, asa ziceam cand eram la scoala si intram in vacanta de vara. Asa ca ne-am urcat duminica seara in trenul cu destinatia Campia Turzii pentru a ne petrece vacanta pe plaiurile Apusene.

Am colindat 9 zile cu rucsacii in spate prin tara motilor, am dormit 7 nopti in cort sub cerul instelat si o noapte la hostel, am mers zeci de ore la picior pe trasee pitoresti de munte, am cunoscut locuri si oameni, am vazut un cerb si caprioare, ne-am deplasat din loc in loc cu trenul, cu masini de ocazie, cu microbuzul, cu autocarul, ba chiar la final am luat si un taxi ca sa fie complet.

Ce am vazut?
Ohoooo, multe multe, drept pentru care imi va trebui o perioada considerabila pentru a povesti totul, iar cititorilor multa rabdare sa rasfoiasca, insa cu siguranta va merita.
Si ca sa fac un rezumat, ca un cuprins de carte, sa dam la liniuta principalele obiective pe care le-am vizitat/parcurs:

- salina Turda, cea mai spectaculos amenajata salina din tara noastra care atrage o multime de turisti.
- localitatea Rimetea cu specificul ei aparte
- am urcat pe Piatra Secuiului
Cheile Rametului, foarte spectaculoase si racoroase pe timp de vara, unde ne-am balacit si am explorat in acelasi timp
- sate de moti din zona Trascau, linistite si cu un specific aparte (Cheia, Bradesti, Floresti, Valea Inzelului, Valea Uzei, Valea Barnii, Intregalde) unde am cunoscut modul de viata al oamenilor din muntii Apuseni
Manastirea Ramet
- Detunatele si drumul parcurs de Fefeleaga din nuvela lui Ion Agarbiceanu
- am ajuns la Rosia Montana si am vizitat frumusetile locului, am innoptat la Taul Brazi, am vazut galeriile romane sapate in jurul anului 131 si am coborat in mina de aur
- Pestera Ghetarul de la Scarisoara
- un oras pe care il cotez poate ca cel mai frumos din Romania, Alba Iulia, pentru cetatea restaurata si amenajata impecabil.

Vizualizati aici toate articolele din seria Tur de Apuseni.


4 august 2012

Am alergat la Bucharest FAAS Midnight Run

Mai pe romaneste a fost un concurs de alergare nocturna organizat de Prosport si PUMA la miezul noptii. M-am inscris inca de miercuri si am asteptat cu nerabdare sa iau startul in concurs pentru a-mi testa conditia fizica din acest moment.

Asa ca ieri la ora 22 am ajuns in parcul IOR din Bucuresti. Armosfera de concurs m-a surprins placut, parcul era luminat cu lasere, traseul marcat cu benzi luminoase, muzica, multi alergatori. Inca se mai faceau inscrieri. M-am intalnit si cu Costin si Andrei, colegii de servici care s-au inscris si ei.
La ora 23 s-a dat startul in proba de 100m viteza la care nu am participat pentru ca nu alerg viteza de obicei si mi-a fost teama de o accidentare pe care nu mi-o doream. Au plecat intai fetele una cate una, apoi si baietii. S-au cronometrat cei mai rapizi timpi si s-a facut clasamentul.




31 iulie 2012

Moldoveanu, cel mai înalt vârf al României

Am plecat dis-de-dimineata cu ganduri mari de a cuceri cel mai inalt varf al tarii noastre. Traseul de pe Valea Rea era in planurile noastre de ceva vreme, insa starea proasta a drumului forestier ne-a tot facut sa amanam. Insa in urma cu 3 saptamani am aflat cu bucurie ca drumul s-a reparat asa ca ne-am organizat rapid si am pornit.
Pentru a ajunge pe Valea Rea am parcurs drumul Pitesti-Curtea de Arges - Valea Iasiului - Domnesti - Nucsoara. Apoi se ajunge la barajul de pe raul Doamnei si de aici mai sunt inca 18 km pana la stana de la Valea Rea unde drumul se sfarseste. Se poate merge lejer cu o masina mai inalta, cum ar fi Dacia Logan, fara a atinge de jos, deoarece drumul este in curs de pietruire si modernizare.
De la stana se observa culmile semete ale Fagarasului.



19 iulie 2012

Drumul mare de pe plai

Am putea intitula aceasta tura in mai multe feluri, este greu de ales un singur nume, s-ar putea numi la fel de bine si "Drumul ostirilor române spre Transilvania", "Marea traversare", "Pe urmele oştirilor lui Mihai Viteazu" sau "Drumuri uitate".
Traseul pe care l-am parcurs si pe care il voi descrie in detaliu mai jos constituie o veritabila foaie de istorie nationala. Iar daca ma gandesc mai bine reprezinta chiar mai multe pagini care fac parte din cel putin 3 capitole ale istoriei românilor.
Drumul parcurs este marcat cu verde pe harta:



5 iulie 2012

Primul meu maraton - jurnal de antrenament [1]

Dupa cum ziceam acum ceva timp ma antrenez pentru primul meu maraton.
Pana acum pregatirile decurg conform planului. Am decis sa ma antrenez dupa calendarul facut pe www.myasics.com. La inceputul perioadei de antrenament, in luna mai, mi-am creat un cont in care am introdus date despre performantele mele actuale (atunci alergam 10 km in 1 ora), data la care vreau sa alerg maratonul (7 octombrie), de cate ori pe saptamana imi propun sa alerg (de doua ori), care sunt zilele preferate de antrenament. Apoi site-ul mi-a generat un calendar pentru urmatoarele luni imi care mi se spune cati km am de alergat la fiecare antrenament si ce timp ar trebui sa scot. Consider ca este un program foarte bun mai ales ca nu am un antrenor asa cum au sportivii profesionisti si oricine si-l poate crea foarte simplu; se alterneaza antrenamente mai scurte cu antrenamente mai lungi, apoi din nou mai scurte dar trebuie obtinuti timpi mai buni, ceea ce fortifica muschii si creeaza cadrul pentru a avansa apoi ca distanta, si tot asa se creste progresiv distanta alergata.



4 iulie 2012

Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!

sursa: romaniapozitiva.ro, www.iunia.ro, Iunia Pasca

M-am intors inapoi in tara acum 5 luni, dupa cei 5 ani pe care i-am petrecut imprastiati pe 3 continente. M-am intors acasa pentru ca am vrut, nu pentru ca a trebuit. Nu pentru ca nu mi-a fost bine pe unde am fost, ci pentru ca mi-a fost atat de bine incat am decis ca vreau sa-mi fie asa de bine si acasa. M-am intors pentru ca dintre cele peste 40 de tari pe unde am calcat, pe canalele nicicareia nu curgea lapte indulcit cu miere si pe viza de intrare a nicicareia nu scria „Paradis”. Din cele peste 40 de tari pe unde am calcat, peste 40 dintre ele nu erau perfecte. Si atunci, mi-am zis, daca tot e sa traiesc intr-o tara imperfecta, de ce sa nu fie ea cea in care am vazut pentru prima data halatul galbui si peretii decojiti ai maternitatii?
"In ultimele cinci luni de cand m-am intors, aud pana la ingretosare intrebarile sau exclamatiile din seria „de ce te-ai intors?”, „nu-ti pare rau ca te-ai intors?”, „da’ tu esti proasta?”, insotite de omniprezentele „eu abia astept sa plec” si „eu as pleca de-aici maine”. Si imi vin in minte o serie de idei pe care daca nu le exprim aici acum in scris, s-ar putea sa-mi crape inima si sa mor."

In primul rand, cum spunea un prieten de-al meu, imi vine sa le raspund tuturor: „Dar du-te! Te rog, cat de repede, si sa nu te mai uiti inapoi!” Pentru ca ultimul lucru de care avem nevoie in acest moment este de indivizi ca tine, care isi petrec intreaga energie plangandu-se cat e de nasol aici si ce caini incovrigati populeaza strazile altor natiuni. Granita e deschisa, lumea e deschisa, so go planet go!
Marca unui om de exceptie este sa reuseasca acolo unde majoritatea s-au oprit, acolo unde e greu dar el alege sa nu dea bir cu fugitii.
Marca unui om exceptional este sa razbata intr-un loc plin de provocari, este sa puna mana si sa construiasca acolo unde e nevoie, nu acolo unde deja s-a construit de catre altii.
Marca unui om de exceptie este alegerea responsabilitatii in locul invinuirii si a scuzelor, este actiunea in locul vorbelor goale si stricate.Marca unui om exceptional este a pune mana si a face, si a imparti mesaje ce construiesc, nu mesaje pline de acid si venin.



30 iunie 2012

București - Giurgiu - Ruse, pe două roți

Ne-am reunit cu mic cu mare pentru inca o pedalare :) si am plecat catre Dunarea albastra pe traseul Bucuresti - Colibasi - Comana - Mihai Bravu - Baneasa - Giurgiu - Ruse. Aici e harta detaliata.
Am ales acest traseu pentru ca drumurile nu sunt foarte circulate de masini si am vrut sa evitam drumul european spre Giurgiu.


Caldura mare mon cher, dar ne-am simtit bine in sa. Am pedalat destul de repede cei 35 km pana la Comana, cu pauzele de rigoare pentru hidratare, dude, zarzare si visine.




26 iunie 2012

Operaţiunea monstrul

Am plecat pe urmele "pescarilor" Toma Caragiu, Marin Moraru si Octavian Cotescu din filmul "Operatiunea monstrul" si am ajuns la pescuit in Delta Dunarii.


Ne-am pregatit noi temeinic vreo cateva saptamani, am facut planuri, ne-am imaginat mari capturi si sambata cu noaptea in cap, ca pescari hoinari ce suntem, ne-am furisat din case si am plecat spre Murighiol, localitate aflata pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, la vreo 50 de km de Tulcea.
Am parcurs drumul Bucuresti-Fetesti pe autostrada dupa care am facut stanga spre Harsova, cu directia Tulcea si apoi Murighiol. Am ajuns acolo pe la ora 9, dar soarele era deja sus.
La intrarea in Delta Dunarii orice turist trebuie sa achite o taxa de acces in rezervatie de 5 lei/zi sau 15 lei/saptamana,  Am platit taxa la sediul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, o cladire recent construita care se afla la intrarea in Murighiol pe partea dreapta. Noi am si ratat-o si a trebuit sa ne intoarcem la indicatiile unor localnici. Mi se pare cam slaba organizarea celor care administreaza Delta pentru ca daca nu ai stii de pe anumite site-uri de pe net ca trebuie achitata taxa, chiar ca nu ai plati-o pentru ca nu exista nici un panou care sa te informeze asupra acestui fapt. Am achitat si permisele de pescuit in Delta in valoare de 30 de lei/an, am luat ceva harti si pliante si am plecat in cautarea unui loc bun de pescuit, pe care l-am gasit destul de repede.



19 iunie 2012

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară

"Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară"


16 iunie 2012

Primul meu maraton - cum a inceput totul si de ce alerg?

Inca nu l-am alergat insa acesta este obiectivul pe care mi l-am propus la inceputul anului.
Later edit: am alergat primul meu maraton, citeste aici cum a fost 

Ideea mi-a venit in urma cu ceva ani, prin 2008 cand alergam pe stadionul din Pitesti destul de des impreuna cu Paul. Am pornit de la 2-3 ture (pe care le terminam gafaind, deh caram si ceva kg in plus dupa mine pe care dupa ceva timp le-am lasat acolo pe pista) si am urcat la 15 in cateva luni. Intr-o zi am zis sa vedem daca putem si mai mult si am alergat 25 de ture (o tura are 400m), oprindu-ne doar pentru ca am simtit ca ne-am facut antrenamentul pe ziua respectiva. Si atunci mi-a venit o idee, mai mult in gluma: ce ar fi sa alergam proba de maraton la Olimpiada de la Londra din 2012?
Evident suna ca o gluma buna.
De atunci nu am mai alergat constant pentru ca am practicat alte sporturi. Am reinceput anul trecut dupa ce am descoperit ca in complexul Lia Manoliu, langa stadionul National este o frumoasa pista de atletism. Am alergat anul trecut de cateva ori aici, apoi a venit iarna si pentru ca seara dupa servici era intuneric pentru a mai merge la pista am renuntat la alergat si m-am apucat de un sport mai la caldurica (am invatat sa inot).

Insa anul acesta mi-a venit din nou ideea sa alerg maratonul. Nu la Jocurile Olimpice (nu inca :)  asa cum ma gandeam in urma cu 4 ani, ci la un eveniment local.
Pe 7 octombrie voi lua startul la Maratonul International Bucuresti.Va fi propria mea olimpiada! 



Am inceput sa ma antrenez pe la inceputul lunii mai cand vremea s-a facut frumoasa. Intai pe pista de atletism, iar acum si in parc pe asfalt pentru a ma obisnui cu suprafata mai dura. Am plecat de la 4000m si intr-o luna am ajuns la 10.000. Cresterea trebuie facuta lent si apoi aprofundata. De exemplu la fiecare sedinta trebuie marita distanta cu maxim 10% fata de antrenamentul precedent sau pastrata constanta acea distanta, dar marita putin viteza. Atat cat sa se vada un mic progres, dar totusi nu prea mult pentru a evita suprasolicitarile sau accidentarile.
[Voi mai posta in perioada urmatoare cum evolueaza antrenamentul]


 De ce alerg (maratonul)?
  • in primul rand pentru ca imi place sa alerg, pentru bucuria de a alerga :) si pentru senzatia de bucurie si eliberare mentala de care ma bucur de fiecare data in timpul alergarii, dar si dupa. In timpul alergarii imi eliberez mintea de toate gandurile acumulate de-a lungul zilei si imi pun in ordine ideile, imi vin idei noi. Niciodata nu m-am intors acasa mai prost dispus decat am plecat. In plus alergatul ma incarca cu energie si daca nu alerg cateva zile ma simt mai obosit decat daca as fi alergat. Nu alerg pentru glorie sau pentru podium, alerg doar pentru ca imi place.
  • pentru ca alergatul ma ajuta sa imi descopar calitatile si sa gandesc pozitiv, alerg pentru a deveni un om mai bun, din toate punctele de vedere
  • De multe ori mi s-a intamplat ca cei cu care ma intalnesc sa ma intrebe de ce alergam noi asa fara rost? Sau la concursuri trecatorii de pe strada intreaba: "de ce alergati, va da ceva?". As putea sa ii intreb: "dar voi de ce fumati?", "de ce beti bere?", "de ce mancati tot felul de chestii nesanatoase?". Ati putea sa incercati si voi sa alergati macar 20-30 de minute, o singura data, si apoi va veti da singuri seama de ce alergam noi asa :)
  • pentru ca alergatul este o modalitate de a face sport afara, in aer liber in orice sezon, in orice locatie, la orice ora si nu necesita decat un tricou si o pereche de adidasi; cand vremea este ploioasa sau geroasa se poate alerga si la asal pe o banda de alergat, insa senzatia nu e aceeasi ca afara;
  • pentru a-mi demonstra ca pot depasi o bariera mentala pe care majoritatea ne-o fixam fie singuri fie imprimata de cei din jur, aceea de a spune ca nu se poate face un anumit lucru, ca e prea greu, de exemplu ca e imposibil sa alergi o asemenea distanta; acestea sunt doar niste limite pe care ni le fixam singuri in minte si care pot fi depasite.
  • pentru ca imi place atletismul si de fiecare data cand ma uit la televizor la un campionat de atletism mi se face instantaneu pofta sa alerg.
  • pentru ca alergarea unei probe de maraton presupune cateva luni de antrenament bine organizat, de doua-trei ori pe saptamana, fapt care imi organizeaza si programul sportiv saptamanal; nu poti alerga un maraton doar gandindu-te la asta ci trebuie sa adaugi in fiecare antrenament cate putin pentru a ajunge la destinatie
  • pentru ca cunosc oameni noi, comunitatea alergatorilor este un grup de oameni pozitivi, buni, cu care te imprietenesti imediat chiar daca este prima data cand te intalnesti cu ei.
  • pentru ca alergand voi vizita mai multe locuri noi, imbim alergatul cu placerea de a calatori si imi planific anumite excursii in functie si de data unui maraton care se va desfasura acolo, putand astfel si sa vizitez orasul (sau sa vad peisajul montan daca este o cursa montana) si sa alerg.
  • pentru ca alergatul este o modalitate buna de a face miscare dupa o zi de stat in fata computerului, alergatul pune sangele in miscare
  • pentru ca dupa fiecare sedinta de alergat corpul secreta endorfinele care imi dau o stare de buna dispozitie; mai sunt cunoscute si ca drogul alergatorului. Atentie, poaate crea dependenta :), daca trec mai multe zile la rand fara a face sport deja incep sa simt lipsa si automat ies la alergat.
  • pentru ca mi-am fixat acest obiectiv si ma pregatesc intens pentru a-l indeplini. Este ca atunci cand la inceputul unui sezon un club isi propune sa castige competitia in care participa si se straduieste tot anul pentru a reusi
  • pentru ca o alergatul, in general, presupune o competitie cu tine insuti si nu o intrecere cu ceilalti participanti. De obicei nu imi place sa fac intrecere si sa trag cu dintii pentru a-i invinge pe ceilalti competitori, indiferent ca inot, schiez sau merg pe bicicleta. Imi place sa ma intrec cu propriile performante, sa le imbunatatesc, dar in principal sa ma bucur de drumul parcurs. Ce e mai important, sa ajungi in varf sau modul in care ajungi acolo? link




  • pentru ca dupa cei 42,195 km voi primi o medalie pe care o voi agata pe perete alaturi de celelalte si care ma va face mandru de aceasta realizare. In plus senzatia accea cand treci linia de sosire si ti se pune medalia de gat este extraordinara.
  • pentru ca sunt sigur ca voi simti o mare bucurie atunci cand voi trece linia de finish
  • pentru ca sub 1% din populatia globului a alergat o proba de maraton si mi-ar face placere sa fiu si eu printre ei
  • pentru ca suntem nascuti pentru a alerga si nu pentru a sta nemiscati 24/24 pe un scaun din autobuz sau masina, pe scaunul de birou, pe fotoliul din sufragerie sau in pat; omul de cand a aparut acum milioane de ani se deplasa pe doua picioare si nu prin alte mijloacele de transport, alerga pentru a vana sau a se apara de animalele salbatice, deci era obisnuit sa se miste si nu sa fie sedentar.
  • pentru ca e mai bine sa ies la alergat decat sa stau pe canapea la televizor :)

Cititi toate articolele scrise de mine despre alergare aici.

Eu sunt român

"Eu sunt român" este o poezie despre România, scrisă de Constantin Negruzzi în anul 1853. Am aflat de ea de la Tudor Gheorghe, la unul din concertele sale. 

Francez, neamț, rus, ce firea te-a făcut,
Pământul tău e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a născut.
Eu, frații mei,’ori unde-oiu căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o și hulesc câți se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sunt român, și-mi place țara mea.

Laudă mulți pe francezul voios,
Pe mândrul rus, pe neamțul regulat,
La dânșii, spun, că-i bine și frumos;
Dar, frații mei, eu oricât am umblat
Pe drumuri lungi, cu șine ferecate,
Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce?
Pentru că-mi plac șoselele stricate.
Eu sunt român, mi-e dragă țara mea.

Străine țări îmi place-ades să văd.
Dar sunt sătul lumea de-a colindă;
In țara mea de-acuma voiu să șed;
Căci, frații mei, ori unde voiu umblă,
N’o să găsesc acea bună primire
Ce m am deprins în țară-mi a vedea;
Și în străini e rece găzduire!
Eu sunt român, mi-e dragă țara mea.

Sursa textului: C. Negruzzi, Opere Complete, vol. II (București, Minerva, 1909).

6 iunie 2012

Reusim impreuna!

Impreuna ridicam Romania


14 mai 2012

Prima evadare 2012

Am evadat din nou. Pentru mine nu a fost chiar "prima evadare" caci in urma cu 2 saptamani am ajuns la mare cu bicicleta.
Am urmarit toata saptamana prognoza meteo. Desi luni-marti se anunta ploaie pentru data de 13 mai  (si incepeam sa credeam ca aceasta cursa nu e posibila decat prin noroi), pe zi ce trecea prognoza se imbunatatea. Asa ca duminica dimineata la ora 9 m-am prezentat la start impreuna cu fratele Octy, Victor si Serbanica.


Nu au fost prea multi oameni, doar vreo 2100 de calareti  si ai lor caluti cu pedale.



11 mai 2012

Habar n-ai de ce esti in stare !!!


Urmariti acest clip extraordinar, realizat de Adrian Soare (www.succesdublu.ro)



via succesdublu.ro

10 mai 2012

Finala Europa League la Bucuresti

Pe 9 mai a avut loc la Bucuresti finala Ligii Europa, disputata intre Atletico Madrid si Athletic Bilbao. Am profitat de ocazie pentru a face o poza cu trofeul care a stat in Romania aproape o luna.



7 mai 2012

Steaua, campioana Europei

7 mai 1986, ziua cand numele Stelei si al Romaniei s-au facut auzite in toata lumea, o zi de sarbatoare pentru toti stelistii.
Astazi se implinesc 26 de ani de cand Steaua a ridicat deasupra capului Cupa Campionilor Europeni pe stadionul din Sevilla, ziua in care am fost cea mai buna echipa din Europa.

Multumim Duckadam, Iovan, Bumbescu, Belodedici, Barbulescu, T. Stoica, Boloni, Balint, Majearu, Lacatus, Piturca, Stangaciu, Weissenbacher, Balan, Pistol, M. Radu.
Multumim Emeric Ienei si Ion Alecsandescu!
La multi ani Steaua!


1 mai 2012

Cu bicicleta la mare

Demult imi doream sa ajung cu bicicleta la mare, de acum cativa ani cand vedeam la televizor marsul organizat de Lucian Mandruta in preajma zilei de 1 mai.
Am fi putut sa ajungem la mare cu trenul sau cu masina, insa nu ar fi avut farmec. Am preferat sa evitam aglomeratia si sa plecam la mare pe doua roti, in doua zile, pe ruta Bucuresti - Fundulea -  Lehliu - Dragalina - Slobozia - Amara - Tandarei - Giurgeni - Navodari si sa simtim mirosul campurilor inflorite, arsita soarelui de primavara si bataia vantului din sa. Nu a fost o cursa, ci un mars al biciclistilor care au vrut sa demonstreze ca 1 mai nu inseamna numai gratare la padure si multa mizerie lasata in urma, ci poate insemna o plimbare in natura si o modalitate placuta de a face miscare.
Acesta e traseul pe care l-am urmat:


Sambata (28 aprilie) dimineata 150 de oameni de toate varstele, nu sportivi de performanta, ci oameni obisnuiti, s-au strans in parcarea magazinului Lidl Titan, unul din partenerii expeditiei. La ora 7 Vali ajunsese deja si era nerabdator sa plecam. Ne-am depozitat rucsacii in autocarul ce avea sa ne insoteasca si am pe la 8:20 fosta campioana olimpica la gimnastica, Andreea Raducan, ne-a dat startul.



14 aprilie 2012

Românii chiar au talent

Cativa dintre preferatii mei la emisiunea "Românii au talent":
Tudorel Popa:



31 martie 2012

Piatra Mare si inzapezita

Iata-ne ajunsi si la momentul mult asteptatei drumetii de iarna. Ne-am strans cu mic cu mare, de pe plaiurile autohtone si ceva mai indepartate si am plecat in directia Piatra Mare.
Ne-am imbarcat in personalul de 6.27 cu destinatia Timisul de Jos. La Predeal am facut jonctiunea si cu Lavinia si Horica pentru care somnul de dimineata a fost ceva mai dulce, dar multumita vointei de fier au prins acceleratul de 7:10 si chiar ne-au depasit.
Am coborat din tren in Timisul de Jos la ora 10:30 si am facut incalzirea pana la Dambu Morii. Aici ne-am tras parazapezile, am mai dat o haina jos si am inceput sa urcam pe marcajul bulina rosie.


19 martie 2012

Sa mancam sanatos

Cunoscutul bucatar Jamie Oliver face o analiza a calitatii mancarii pe care o consumam, analizand in special societatea americana. Desi am mai vazut astfel de documentare, m-au surprins total neplacut obiceiurile alimentare ale americanilor, inca de la varsta scolii primare, care duc rapid la probleme grave de sanatate. Jamie incearca sa schimbe meniul copiilor din scoli si al unor familii americane.
Va recomand sa urmariti seria "Food Revolution", se gaseste pe youtube. Am postat mai jos primul episod.




22 ianuarie 2012

Schi in Poiana Brasov

Iata-ne ajunsi si in mult laudata statiune Poiana Brasov. Ce-i drept proiectul de amenajare a noilor partii a fost unul reusit si a fost terminat chiar inainte de termen. Se pare ca acum sunt aproximativ 20 km de partii.
Mai jos e harta partiilor si a instalatiilor cu care se poate urca, din pacate nu e actuallizata, intre timp aparand inca vreo cateva instalatii pe cablu Detalii si pe www.anateleferic.ro



2 ianuarie 2012